Marketingul prin e-mail

Versiunea on-line a comunicarii pe hartie, e-mailingul permite rezolvarea eficienta a doua probleme esentiale de marketing si anume:
1. atragerea de clienti noi;
2. fidelizarea clientilor existenti.

Mai general, marketingul prin e-mail poate interveni in toate cele 3 etape ale relatiei cu clientii:
inainte de vanzare prin colectarea si identificarea prospectilor, atragerea clientilor;

• 
  
  in timpul vanzarii care se poate realiza prin comanda, recumparare, urmarirea comenzii, scurtarea ciclului de cumparare;



• 
  
  dupa vanzare prin fidelizare prin informatii si dialog, servicii cu valoare adaugata, servicii post-vanzare, vanzare traditionala, marketing viral;
  

De altfel e-mailingul poate fi considerat un instrument de relationare permanenta si personalizata, care face parte dintr-o strategie de comunicare pe termen lung intre advertiser si client, permitand sa urmarim clientul de-a lungul sau ciclu de viata, de la stadiul de prospect la stadiul de cumparator, pana la cel de prospector, putand fi aplicat in numeroase domenii precum:scrisori de informare, tranzactii on-line (cumparare, vanzare , abonare), oferte promotionale, mesaje de alerta si suporturi alternative la PC (telefon mobil, PDA)
Pentru a avea succes cu acest tip de marketing trebuie sa punem accentul pe client, sa realizam e-mailuri care livreaza informatii de calitate, sa oferim o valoare adaugata consumatorului-destinatar. Obiectivele marketingului prin e-mail de care trebuie sa tinem seama in ciclul relatiei cu clientii sunt urmatoarele:
1. atragerea si recrutarea noilor clienti;
2. crearea de trafic pe site-ul web, la un punct de vanzare sau un call-center;
3. transformarea prospectilor in clienti care se poate realiza datorita costului redus al e-mailingului, avand astfel sansa sa-i cunoastem mai bine pe prospecti, sa ii transformam in clienti la momentul potrivit, cu oferta potrivita;
4. relansarea comerciala si fidelizarea- trebuie sa ii convingfem pe clienti sa cumpere din nou prin newslettere, e-mailuri de relansare a clientilor, e-mailuri automatizate;
5. pretextele prospectilor si clientilor-trebuie sa ii informam mereu pe clienti vizavi de noile produse si servicii, practic un e-mail de informare alternat cu un e-mail comercial reprezinta ritmul ideal al strategiei de e-mailing;

6. intretinerea si consolidarea relatiei client-advertiser avand rolul de a nu pierde din numarul clientilor;
7. o mai buna cunoastere a clientilor care se poate realiza prin intermediul aplicarii unor intrebari sub forma unui sondaj.

Atunci cand dorim sa realizam o campanie prin e-mail trebuie sa mergem pas cu pas, sa urmarim etapele unei actiuni de marketing prin e-mail raspunzand la niste intrebari:
1. definirea strategiei de marketing multicanal orientat spre client (care este canalul cel mai potrivit pentru prospectarea publicului-tinta sau pentru a dialoga cu clientii?, care este rolul e-mailurilor-de a contribui la vanzarea directa sau la informarea clientilor?, poate fi folosit e-mailingul pentru a se crea trafic spre punctele de vanzare fizica?);
2. strategia de desfasurare a unei actiuni de marketing prin e-mail (ce oferta trebuie lansata?, care este publicul-tinta? ce stil de mesaj trebuie abordat?, cu ce prospectori trebuie sa se lucreze?);
3. nivelul operational-desfasurarea actiunii: in cazul acestei etape trebuie sa se faca o distinctie intre obiectivul pe care il au e-mailingul de prospectare si e-mailingul de fidelizare, relansare sau relatii cu clientii.

Raspunzand la aceste intrebari se poate crea o campanie de succes, insa un rol deciziv il are testarea campaniei. Testand diferitele parti ale mesajului, il putem defini pe cel care va aduce cea mai buna rata de raspuns p;osibila. Astfel putem testa:

• oferta care va depinde de segmentare(se poate testa daca printr-o reducere de 10% se poate obtine acceasi rata de raspuns ca si o reducere de 15% sau daca un bon de reducere de 15 euro da rezultate mai bune decat o reducere de 20 % la o comanda);



• 
  
  adresa expeditorului (se are in vedere ceea ce functioneaza mai bine, numele firmei sau numele si prenumele responsabilului de marketing);



• 
  
  obiectul mesajului;
  


• 
  
  textul(daca trebuie mult sau putin text scris);



• 
  
  designul (daca trebuie sau nu incluse animatii, care sunt cele mai eficace culori, care este cea mai buna dispunere a ofertelor);



• 
  
  personalizarea (care este formula de politete la care destinatarul este mai receptiv:''Draga Paul, asteptai cu nerabdare ultima noastra scrisoare de informare? sau ''Domnule Paul, avem placerea de a va trimite scrisoarea de informare pe luna iulie''?);



• 
  
  formatul: text, HTML sau Rich Media.

Dupa ce am aplicat toate aceste reguli, trebuie sa ne orientam si asupra frecventei cu care trimitem mesajele, ziua si ora trimiterii mesajelor, in ce zi a saptamanii si la ce ora din zi vavea mesajul toate sansele sa fie citit, O strategie extrem de eficienta consta in a trimite mesaje prin care se stabileste o intalnire intr-o anumita zi a saptamanii si la o anumita ora, astfel daca destinatarul asteapta e-mailul este mai mult decat evident ca acel client este castigat. Asa cum se spune ca repetitia este mama invataturii, asa este si cazul campaniilor prin e-mail, deoarece repetitia este cea care determina memorarea mesajului, nu produsul este atat de important, precum este povestea spusa in jurul produsului. Trebuie evitata segmentarea extrafina bazata doar pe cei care decid actul cumpararii, campania nu trebuie cladita in jurul unui singur eveniment, deoarece o data ce acesta se va incheia va fi degraba uitat. Trebuie folosite doar acele cuvinte care vand, nici prea multe cuvinte, nici prea putine, doar cuvintele potrivite pentru a informa si a convinge. O atentie speciala trebuie acordata ratei de dezabonare deoarece aceasta trebuie sa ramana sub 2%, a motivelor care au condus la dezabonarea de la newlettere, iar pentru asta am atasat mai jos urmatorul grafic:

Luand la cunostinta toate aceste informatii, imi dau seama ca pentru a elabora o campanie de e-mail sunt necesare niste informatii esentiale pentru a reusi, astfel incat daca voi ajunge vreodata un bun marketer voi sti ce am de facut pentru a elabora campanii de succes. Fie ca ne abonam la newslettere datorita unui concurs sau din greseala, cu totii suntem vizati de marile companii pentru a deveni din potentiali clienti niste clienti efectivi care folosesc internetul si pentru cumparaturile on-line, nu doar pentru socializare, cautare de infomatii noi, referate etc.

Publicitatea pe internet

Publicitatea pe internet

În cea mai mare masură, cu toţii ştim ce este internetul, şi deasemeni, îl folosim. La sfârşit de mileniu, numeroase persoane şi organizaţii folosesc Internetul

pentru a putea comunica uşor, rapid şi ieftin în lumea întreagă. Unii dintre noi, navighează pe internet în interes de serviciu, alţii, pentru a nu pierde din timpul lor preţios prin magazine la shopping, dau comandă pe internet, de lucrurile necesare, economisind timp.

Cum, timpul nu ne permite să facem tot ce avem chef şi pe placul nostru, trebuie să ne limităm la ceea ce ne este absolut necesar. Deasemeni firmele au inţeles acest lucru şi au venit în ajutorul nostru, bineinţeles fiind interesul lor să ne caştige ca şi vizitatori sau clienţi, şi-au făcut şi site-uri pentru magazinele lor unde calcă din ce în ce mai puţini oameni.

În ultimul timp, tot mai multe firme din România au ales să-şi facă publicitate prin intermediul internetului, pentru a fi mai la îndemâna clienţilor. Avantajul principal îl constituie faptul că publicitatea pe web este o formă de reclamă mai puţin costisitoare decât reclama tv. Un alt avantaj ar fi că, spre deosebire de reclamele tv pe care le uraşte aproape toată lumea, schimbând canalul, reclamele pe internet sunt vizualizate de foarte mulţi oameni.

Există mai multe modalităţi de promovare pe internet. Cel mai des întâlnite în România şi cele mai importante sunt:

Prima modalitate şi cea mai des întalnită e să cumperi publicitate direct de la Google prin serviciul Google Adwords. Serviciul îţi permite crearea unei reclame text sau de tip banner pe care ulterior Google o va plasa pe diferite site-uri afiliate la sistemul Google Adsense. Un prim avantaj îl constituie faptul că reclama va fi plasată pe site-uri cu conţinut asemănător. Mai explicit, pentru o firmă de telefonie mobilă, reclama va fi plasată pe site-uri pe care se discută despre GSM sau telefoane mobile. În felul acesta clienţii sunt targetaţi şi probabilitatea ca ei să dea clik pe reclamă este foarte mare.

O alta metodă de promovare pe internet, pe care tot mai multe firme din România o aleg este cumpărarea (închirierea) de spaţiu publicitar pe site-uri cu trafic mare. Un prim avantaj constă în faptul că poţi negocia preţul campaniei direct cu proprietarul domeniului. Tot la avantaje adaugăm faptul că reclama sau bannerul va fi vizualizat de toţi cititorii acelui site, ceea ce e un lucru bun. Dezavantajul este că de cele mai multe ori utilizatorii, acei oameni care intră pe site-uri, nu sunt targetaţi. Pentru o bancă din România spre exemplu, poate să aleagă să-si facă reclamă la „creditul prima casă” pe un blog cu 2-3000 unici/zi, din care 99% sunt copii sub 18 ani, atunci campania de publicitate pe web va fi un eşec.

Publicitatea online este un domeniu ce urmează o linie ascendentă. Advertiserii optează pentru publicitatea on line datorită avantajelor pe care aceasta le prezintă în legatură cu publicul ţinta care este dinamic, modern, cu spirit tanar şi de asemenea publicitatea poate atinge publicul în timpul orelor de serviciu, când nu este targetat de nici un alt canal media. Ca să fim sinceri, acest tip de media are costuri relativ mici în comparaţie cu alte tipuri de publicitate. De asemenea, campanie de publicitate poate fi monotorizată la scurt timp de la lansarea ei. Publicitatea online presupune comunicarea directa şi personalizată cu consumatorul. Advertiserii pot accesa segmente precise de consumatori, datorita existentei site-urilor specializate. Pe lângă avantajul că poate arăta un profil al publicului mult mai bine definit decat multe din media tradiţionale(offline), new media prezintă un atu incontestabil al clienţilor de publicitate : un instrument de măsurare al traficului ce nu dă greş.

Cei mai mari consumatori de publicitate pe acest support sunt firmele de calculatoare, băncile, companiile de telefonie mobilă, de asigurări, trusturile de presă, firmele de e-commerce şi nu în ultimul rând, providerii de Internet.

Ca forma de publicitate, advertiserii optează în principal pentru bannere, dar s-au folosit şi alte formule: microsituri temporare (whirlpool.bizcity.ro);
e-cards (Coca-Cola şi Dove împreună cu funcards.ro); floating ads (Coca-Cola); banner-e de tip skyscraper şi pop-under; sponsorizări de site-uri pe formate neconvenţionale (Connex – okazii.ro şi aman2.ro); sponsorizări ale anumitor sectiuni dintr-un site (Bergenbier – rubricile Naţionala şi Euro 2004 din Prosport.ro).

Publicitatea pe internet este forma de publicitate cu cea mai rapida evolutie, şi ‘‘is not over yet’’ .

Ca o concluzie, putem spune că firmele optează din ce în ce mai mult pentru publicitatea pe internet datorită avantajelor pe care aceasta le ofera. Cel mai important ar fi costul redus, comparativ cu publicitatea clasica prin reclame tv sau afisaj stradal.

CERCETARI DE MARKETING ONLINE

Cercetarea de marketing reprezintă un set de activități prin care, cu ajutorul unor metode si tehnici științifice de investigare, se culeg o serie de date care vizează identificarea unor comportamente specifice, măsurarea unor atitudini și a motivelor care stau la baza acestora. Aceste date sunt analizate și interpretate în scopul obținerii unor informații de marketing destinate conducerii întreprinderii. Cercetările de marketing sunt utilizate și pentru cunoașterea mediului în care funcționează întreprinderea, identificarea oportunităților si riscurilor, evaluarea alternativelor acțiunilor de marketing și a efectelor acestora.

Cercetările pot fi făcute în mod clasic (prin interviuri directe, telefonice sau prin poștă) sau în mediul online. Cele clasice sunt mai dezavantajoase deoarece necesită resurse umane, financiare și un timp de culegere a datelor mult mai mare. Acesta este motivul pentru care majoritatea țărilor dezvoltate au trecut la cercetările de marketing pe Internet, ba chiar, aproape că nu mai folosesc metodele clasice. În 2009, cercetarea cantitativă din SUA se făcea peste 90% online, iar în Marea Britanie și Franța erau în jur de 80%. Și cercetarea calitativă avea un procent destul de bun pe Internet, mai precis 50% din cercetări.

În România abia acum încep să se dezvolte metodele ce cercetare online și de aceea nu sunt în procent foarte mare. Cu toate acestea, românii sunt conștienți de facilitățile cercetărilor online și de aceea domeniul este în plină dezvoltare în vederea reducerii decalajului față de țările dezvoltate. Deși în 2010 doar 3% din cercetări se făceau online, acestea înregistrează o creștere continuă.

De asemenea, membrii eșantioanelor sunt motivați să completeze chestionare on-line prin diferite stimulente în bani, cadouri, puncte ce pot fi convertite în bani etc. Respondentii pot raspunde la chestionare in functie de timpul liber pe care-l au la dispozitie, fiind asigurata in acelasi timp discretia si securitatea acestuia in comparatie cu situatia clasica in care un operator de interviu il viziteaza la domiciliu.

Publicitate online de tip pop-up

Pop-up

Ce este un pop-up?

Pop-up ads. sau pop-up-urile sunt o formă de publicitate on-line. Această formă de promovare are ca scop principal cresterea traficului pe un anumit site sau de a capta adresele de e-mail a utilizatorilor.

Pop-up-urile nu sunt altceva decât ferestre noi deschise în browser-ul Web pentru a afişa anunţurile publicitare. O astfel de fereastră pop-up este generată în general de JavaScript, dar se pot folosi şi alte metode. O altă formă de apariţie a pop-up-urilor constă în mici ferestre de publicitate ce apar peste conţinutul site-ului  pe care îl cautăm, iar ele pot conţine absolut orice formă de conţinut (text, video, elemente grafice, forme prin care se colecteaza informatii sau adrese e-mail, uneori chiar si mici jocuri).

Acum după ce am vazut ce sunt pop-up-urile trebuie neaaprat să specificăm că o astfel de promovare online prezintă câteva dezavantaje:

a)    Unul dintre aceste dezavantaje este subliniat de webmasteri, din punctul de vedere al acestora reclamele pop-up nu fac altceva decat sa „fure” atentia vizitatorului si sa o indrepte spre site-ul anuntatorului, iar uneori, unele reclame de acest fel, mai prost realizate pot duce la blocarea unor browsere si astfel se strica si imaginea vizitatorilor despre site-ul gazda.

b)    Al doilea dezavantaj este subliniat de către anunţători, din punctual de vedere al acestora ferestrele pop-up pot fi minimizate cu usurinta (fiind astfel ascunse in spatele celorlalte ferestre), asa ca, daca fereastra pop-up „roteste”
mai multe reclame si aceasta este ascunsa, reclama poate trece nevazuta, dar va fi totusi contorizata si astfel platita.

c)     Alături de dezavantajele (de origine tehnică dacă pot fi denumite asa) putem menţiona şi faptul că majoritatea utilizatorilor de internet consideră acest tip de publicitate ca fiind unul dintre cele mai enervante.

Din păcate pop-up-urile ce ne apar atunci cand navigam pe internet, nu sunt întodeauna  simple reclame inofensive. De multe ori putem întâlni mesaje de tip pop-up ce ne anunţă că în calculatorul nostru a fost depistat un virus, iar pentru o scanare rapidă a calculatoruli şi rezolvarea problemei suntem redirecţionaţi către site-ul unui antivirus fals, asta într-un caz fericit, sau in cazuri mai puţin fericite accesarea unui astfel de pop-up chiar ne virusează calculatorul. Deasemenea putem întalni şi pop-up-uri ce cer informaţii în general confidenţiale şi care de cele mai multe ori arată ca şi cum acestea ar provenii din surse sigure. Dar dacă vom accesa acel pop-up vom descoperi că un mesaj din partea unei companii de telefonie mobilă, de exemplu, ne va redirecţiona către un site chinezesc. Deci in acest caz cel mai indicat este să nu accesăm linkurile ce nu ne inspiră încredere şi  să nu dăm informaţii confidenţiale pe internet.  

În opinia mea, această metodă de promovare online, este una deosebit de eficientă mai ales privită prin prisma raportului dintre eficienţa reclamelor şi preţul plătit de anunţători pentru a lansa o astfel de reclamă. Însă datorită tuturor inconvenientelor legate de virusarea calculatoarelor şi a furturilor de date se poate spune că încredera utilizatorilor în astfel de mesaje este într-o scădere continuă.

COMERŢ ONLINE

Okazii.ro

Apariţia şi dezvoltarea Internet-ului a condus la o modificare a relaţiilor economice prin creşterea vitezei de circulaţie a informaţiilor dar şi prin apariţia unor instrumente şi modalităţi noi de desfăşurare a afacerilor. Una din aceste noi modalităţi de desfăşurare a afacerilor este comerţul electronic sau comerţul on-line.

Într-o lume dominata de micul “e”, într-o lume care nu conteneşte a vorbii despre e-business (afaceri electronice), e-commerce (comerţ electronic) este un concept care pune în evidenţă una dintre cele mai importante facilităţi oferite de reţeaua de Internet: capacitatea de tranzacţionare dincolo de graniţe, de timp şi spaţiu.

Comerţul on-line presupune folosirea exclusivă a calculatorului şi a Internetului pentru efectuarea tranzacţiilor. Aceasta înseamnă că toate etapele operaţiei de vânzare - cumpărare să se efectueze prin Internet.

Conducerea unei afaceri de tipul comerţului on-line presupune existenţa unui suport puternic din partea instrumentelor software care formează ceea ce se numeşte un sistem informatic.

Comerţul on-line a cunoscut o dezvoltare destul de puternică şi în România, în ciuda lipsei instrumentelor adecvate pentru plata electronică. Cu toate acestea el se află într-o etapă de cristalizare a tehnicilor şi metodelor de lucru.

Internetul oferă potenţialilor clienţi posibilitatea de a "vizita" afacerea pe "web" şi de a analiza ofertele online de produse şi servicii ale firmelor.

Marketingul prin Internet este o oportunitate pentru a crea imaginea unei firme şi pentru a atrage clienţi. Firmele furnizează informaţii tehnice şi utilizează pagină de web ca o platformă pentru lansarea noutăţilor firmei. Folosind propriul website ca pe un magazin, ele oferă produse şi preiau comenzi.

Aproximativ 2 miliarde de oameni (la 31 iunie 2010 - 1.966.514.816 utilizatori Internet) din întreaga lume folosesc internetul.

Personal Shopping Assistant

Citind un articol din revista Market Watch (din nr. 139/2011), am descoperit un nou inteles al termenului "Personal Shopping Assistant" (PSA). Pentru o necunoascatoare ca mine, aceste termen desemna o persoana platita sa se ocupe de realizarea cumparaturilor in locul unei persoane foarte ocupate si cu venituri suficient de mari incat sa isi permita un astfel de serviciu. Exista firme care se ocupa exclusiv de acest domeniu si exista si angajati in cadrul magazinelor care au rolul de "consilieri" in alegerea anumitor produse/marci.

Ceea ce nu am stiut eu este ca in alte tari marii retaileri utilizeaza dispozitive electronica care pot fi atasate la cosul de cumparaturi sau pot fi detasabile si care ajuta clientul la realizarea achizitiilor. Modul de functionare a acestora nu este foarte important, cert este ca prin intermediul unei conexiuni WiFi sau prin accesarea sistemului propriu al magazinului, clientul are acces la informatii despre produse si poate chiar beneficia de promotii care sa i se adreseze doar lui, in functie de istoricul achizitiilor sale. Alte beneficii pentru client includ localizarea exacta a produselor in cadrul raioanelor magazinului (cu indicarea rutei de urmat), verificarea preturilor si a costului total al cosului de cumparaturi, iar unii retaileri folosesc sisteme de self-check-point care permit clientilor sa plateasca produsul auto-scanandu-l.

Ce inseamna toate acestea? Mai putin timp petrecut la cumparaturi, preturi personalizate, recomandari si informatii complete despre produse. Pana acum doar avantaje. Asa ca in Romania de ce nu exista asemenea asistenti tehnologici? Unul dintre motive este, evident, costul destul de ridicat cu achizitionarea dispozitivelor de catre retaileri si implementarea unor sisteme care sa asigure securitatea informatiilor. De asemenea, romanii sunt inca reticenti in ceea ce priveste oferirea de date personale necesare firmelor pentru realizarea analizelor si a ofertelor personalizate.

Pentru marile magazine o astfel de investitie inseamna si economii importante referitoare la timpul de realizare a inventarelor, de scanare a produselor la casele de marcat, precum si reducerea numarului de furturi din magazin. Acestea pe langa fidelizarea clientilor, care este obiectivul numarul 1 de indeplinit.

In timp ce in Romania se formeaza conceptul de PSA, in tari precum Germania se incearca eficientizarea experientei de cumparaturi asistata prin eliminarea dispozitivelor greoaie si inlocuirea lor cu telefoanele mobile. Nu vorbesc acum despre utilizarea telefonului pe post de portofel cu ajutorul tehnologiei NFC, un exemplu in acest sens fiind aplicatia Google Wallet, foarte interesanta si ea.

"Mobile Shopping Assistant" (MSA) se numeste aplicatia pe care cei de la grupul Metro au testat-o in Germania la inceputul anului 2011 (conform siteului popai.com, http://popai.com/2011/03/15/meet-the-new-personal-shopper-mobile-phones/ ) si care permite scanarea produselor, obtinerea de informatii despre acestea si plata lor inainte de casa de marcat. In principiu, aceleasi beneficii ca si PSA, dar utilizand smartphone-ul pe care oricum orice client il are asupra lui in permanenta.

Beneficiile pe care PSA/MSA le ofera clientilor sunt reale si importante, insa si retailer-ii au mult de castigat. Dovada ca tehnologia ajuta la avansarea tuturor domeniilor, comertul si marketingul fiind doar doua dintre ele.

Surse de venit pentru comertul electronic

Surse de venit pentru comertul electronic

La inceput numeroase firme s-au grabit sa-si deschide siteuri Web care ofereau infromatii despre ele si produsele lor. Totusi multe nu au dorit sa include si comertul electronic pe siteurile lor. Ele au crezut ca vor produce conflicte in cadrul canalului, pentru ca vanzarea on-line le va face concurenta detailistilor si agentilor lor traditionali.

De exemplu cei de la Hewlett-Packard au auvt indoieli sa-si vanda online, se temeau ca detailistii sai var renunta la calculatorele HP, daca firma ar vinde aceleasi calculatoare direct si online. Merill Lynch a ezitat sa introduca tranzactionarea online a actiunilor temandu-se ca proproo sai brokeri se vor rascula.

Aceste firme se intrebau cum ar putea face vanzari online, fara sa canibalizeze vanzarile prin magazinele proprii, prin revanzari sau prin agenti, si nu gaseau nici un raspuns convenabil. Totusi ele si-au dat seama repede ca riscul de a pierde afaceri in favoarea concurentilor online era mai mare decat riscul de a-I infuria pe partenerii de canal. Daca nu le faceau concurenta propriilor parteneri de canal, atunci oricum ar fi facut-o curand concurentii online.

Astfel Kotler a grupat sursele de venit pentru comertul electronic, aceste surse sunt urmatoarele:

Ø Venit din vanzarea produselor si a serviciilor

Ø Venit din publicitate

Ø Venit de la sponsori

Ø Venituri din aliante

Ø Venit de la membri si din abonamente

Ø Venit din profiluri

Ø Comisioane sit axe de tranzactionare

Ø Taxe pentru cercetarea peitei si pentru informatii

Ø Venituri din indrumare

As vreau sa scriu cateva avantaje atat din puctul de vedere al firmelor cat si din punctual de vedere al clientilor. Pentru firme este un mare avantaj practicarea de comert online deoarece oricine este conectat la internet poate fi un potential client, mai mult de 50 milioane de oameni din lumea intreaga utilizeaza internetul anual pentru tranzactii de afaceri. Magazinul Web este deschis non-stop, si nu necesita investitii in caramizi si mortar, in acest tip de afacere costurile sunt extrem de scazute pentru canalele de distributie.

De exemplu, multe produse si servicii, cum ar fi soft-ul sau informatia, pot fi distribuite direct clientilor prin Web. Astfel este salvat timpul clientilor, care creste abilitatea competitiva. De asemenea creste profitabilitatea prin eliminarea costurilor de livrare si a taxelor asociate cu comenzile clasice pentru acest gen de produse. Un alt avantaj al comertului electronic il reprezinta procesarea comenzilor. Procesarea listelor de comenzi pe medii de hartie este predispusa la intarzieri. Formulare pentru asigurari, ipoteci, sau carti de credit, de exemplu, pot fi expediate prin posta electronica. Odata receptionate, formularele trebuie introduse in calculator, un proces de munca intens care poate introduce erori. Prin acceptarea de formulare printr-un site Web securizat, puteti mari viteza de procesare, reducand costurile de procesare, si imbunatatind serviciile catre clienti.

Din punctual de vedere al clietilor avatajele sunt reprezentate de faptul ca magazinele online sunt deschis nonstop, cumparatorul poate sa acceseze magazinul oricand la orice ora, nu exista orar, sarbatori si produsul comanadat vine la usa. Magazinul poate deserve mai multi client simultan, clientul nu treuie sa stea la coada. Aria de acoperire geografica este imensa, putem accesa site din lume sa cumparam produsul dorit. Cu toate acestea timpul este cu mult mai redus decat in cazul cumpararii traditionale, nu trebuie sa ne deplasam, nu avem nevoie de masina, nu consumam benzina(motorina), astfel protejam si mediul inconjurator.

ANALIZA PIEŢEI ŞI A MODELELOR DE BUSINESS. APPLE VS. GOOGLE

Modelul de business Apple

Apple Inc. este în acest moment cel mai important producător de gadget-uri inteligente. Smartphone-urile, iPhone sunt cele mai cunoscute şi căutate. Tabletele sunt practic creaţia Apple, care a modelat un nou sector de piaţă cu iPad-urile. Playerele media portabile iPod au fost şi ele un mare succes.

Modelul de business al Apple, le permite să livreze clienţilor produse de cea mai înaltă calitate la preţuri accesibile. De ce? Integrare verticală! Sau, în cuvintele lui Steve Jobs:

“Apple is the only company that sells the whole widget”.

Mereu în căutare de noi pieţe, inovând şi creând noi produse (în ordine cronologică: calculatoare personale, laptopuri, playere media, smartphone-uri, tablete, şi în viitorul apropiat se pare televizoare), Apple a încercat mereu să livreze produse complete (software şi hardware). De asemenea, lanţul de distribuţie este deţinut tot de Apple, Celebrele Apple Store.

Astfel de ecosisteme închise permit profit mai mare, şi asigură control complet asupra produsului. Spre exemplu, gadget-urile inteligente (smartphone)

Problema cu acest model este, după părerea mea, că, la fiecare câţiva ani, Apple este nevoit să inoveze, să creeze noi pieţe, să identifice noi produse. Produsele vechi ajung să fie sub o competiţie prea mare, piaţa se maturizează, iar profitul să fie marginal pentru gigantul Apple.

Utilizatorii Apple au downloadat 14 miliarde de aplicaţii, aducând creatorilor un venit de 2,5 miliarde $. Aşadar, a fi dezvoltator de aplicaţii pentru produsele Apple sună foarte bine!

Dincolo de cifre, apar şi probleme pentru creatorii de accesorii bazate pe aplicaţii (şi pentru creatorii de aplicaţii obişnuite):

· Tot codul sursă este revizuit de Apple. Înainte de a putea fi publicat pe Market, el este supus unei verificări atente. Apple îşi asigură controlul asupra aplicaţiilor ce rulează pe telefonul lor.

· Orice publisher de aplicaţii trebuie să plătească o licenţă anuală per dezvoltator către Apple, pentru a putea dezvolta applicaţii (99$). Apple se asigură că doar profesionişti vor lansa aplicaţii pe platforma lor. Dezvoltarea nu poate începe înaintea plăţii acestui tarif.

· La publicarea unei aplicaţii pe market, Apple va încasa 30% din profit.

· Pentru a vinde un accesoriu Apple bazat pe aplicaţii, acesta trebuie să conţină un chip numit MFi(made for iPhone) authentication coprocessor. Acest chip validează conectarea cu produsul Apple, şi asigură Apple de următoarele:

o Dezvoltatorul va trebui să divulge numărul de accesorii produse(=numărul de chipuri cumpărate)

o Dezvoltatorul va plăti Apple royalties pentru fiecare device(4$ pentru cele conectabile prin USB, 1$ pentru cele conectabile prin Bluetooth – scădere datorită volumului scăzut de astfel de device-uri)

o Dezvoltatorul va plăti 1$ pentru un chip care nu are nici o altă funcţionalitate

o Mai mult, acest chip nu va fi compatibil cu noile produse Apple (spre exemplu un conector USB pentru iPod/iPhone la radioul maşinii nu va mai funcţiona cu ultimele modele de iPod/iPhone). Apple provoacă intenţionat uzura morală a accesoriilor, pentru a încuraja consumul şi a-şi spori veniturile!

Modelul de business Google

Google Inc. este o corporaţie americană specializată în motoare de căutare pe Internet, cloud computing şi tehnologii de advertising. Google hostează şi dezvoltă diverse aplicaţii şi servicii web-based. Google a intrat pe piaţa smartphone-urilor şi tabletelor ca producător de sistem de operare, cu sistemul de operare mobil Android.

Modelul Google de business este total diferit de cel al Apple. Majoritatea, dacă nu toate serviciile şi produsele software oferite clienţilor sunt gratuite! Să enumerăm câteva:

· Motorul de căutare, google.ro sau google.com (minimalist şi mereu cu rezultatele cele mai relevante)

· Gmail(serviciu de email, calendar, agendă)

· Google Chrome (aplicaţie de navigare pe web)

· Google Earth, Google Maps, Google Video, Google Adwords (aplicaţii web care şi-a făcut loc şi pe sistemul mobil de operare al Google, Android)

Ce înseamnă asta pentru Google? Cum mai poate gigantul american profit?

Simplu! Prin reclame!

De la început, Google a adoptat o strategie riscantă. A mizat doar pe reclama oferită pe site-ul său: pentru fiecare utilizator al motorului său de căutare care dădea click pe o reclamă, Google era recompensat financiar. Aşadar, Google era recompensat doar dacă utilizatorul se arăta interesat de reclama afişată. Doar afişarea reclamei nu garanta vreun venit pentru Google. Strategia aceasta s-a numit “pay-per-click”.

Aşadar, clientul Google nu este utilizatorul de servicii şi produse Google! Utilizatorul Google este atras de serviciile şi produsele gratuite şi de înaltă calitate Google. Apoi, Google vinde serviciilor de reclamă accesul la utilizatorii serviciilor sale!

Deşi acest model pare extrem de profitabil pentru toată lumea, Google şi motto-ul său idealist “Do no evil” sunt departe de a fi inocenţi. Fiecare din serviciile Google invadează într-o oarecare măsură intimitatea utilizatorului:

· Google, motorul de căutare, reţine căutările utilizatorului, alcătuind o bază de date cu obiceiurile fiecărui utilizator, cu scopul ascuns de a targeta asupra lui exact reclamele care l-ar putea interesa.

· Google Latitude reţine locaţiile utilizatorului

· Google Maps şi Google Street View facilitează oricui accesul la locuinţele noastre

· Google Chrome reţine adresele pe care navigăm

· Gmail reţine toate conversaţiile avute prin email, chiar şi după ce utilizatorul le „şterge”

Toate aceste informaţii sunt folosite de Google pentru un marketing mai eficient, cu asigurarea că toate informaţiile reţinute sunt anonime. Cu toate acestea, abuzuri grosolane au fost de-a lungul timpului identificate. Toate aceste riscuri asumate de-a lungul timpului au dus compania spre o profitabilitate peste aşteptări. La lansarea pe bursă, Google a anunţat un ambiţios preţ per acţiune de 85$. Azi cifra este de 613$, iar în decembrie 2007 a atins un maxim de 715$.

Android este un sistem de operare pentru smartphone-uri şi tablete, dezvoltat în principal de Google. Android este open-source, ceea ce înseamnă că orice dezvoltator de aplicaţii sau producător de gadget-uri va avea acces la întreg codul sursă al sistemului de operare, şi îl poate modifica după nevoile sale. Este folosit în diverse dispozitive, precum smartphone-uri, laptop-uri, netbook-uri, tablete, televizoare Google, ceasuri de mână, radiouri şi cd-dvd playere auto, dar şi multe alte device-uri.

Diferenţe şi similarităţi faţă de accesoriile şi aplicaţiile Apple:

· Accesoriile pentru Android au apărut mai târziu decât cele pentru iOS-ul Apple. Acest lucru se datorează atât rolului de inovator al Apple, cât şi datorită faptului că, datorită deschiderii platformei Android, accesoriile puteau fi dezvoltate fără un cadru formal.

· Accesoriile sunt momentan limitate doar la comunicarea prin USB cu dispozitivul. Pentru Bluetooth, WiFi, etc. nu există un cadru formal, dar accesorii pot fi dezvoltate şi prin acest mediu.

· Dezvoltatorii de aplicaţie trebuie să cedeze un procent de 30% din venituri către Google, similar cu Apple.

· Dezvoltatorii de aplicaţie trebuie să achite 25$ pentru a posta o aplicaţie pe Google Market. Aceasta este metoda Google de a se apăra împotriva amatorilor. Amatorii pot dezvolta aplicaţii întregi, le pot chiar instala şi distribui independent, însă trebuie să fie siguri când postează o aplicaţie pe Market. Upgradarea aplicaţiei la noi versiunie este apoi gratuită. Este o diferenţă destul de clară faţă de Apple: Google lasă dezvoltatorii să se “joace” cu platforma lor gratuit, înainte de a încerca să vândă produse comerciale.

· Dezvoltatorii de aplicaţii şi accesorii Android pot începe dezvoltarea fără a plăti pentru kitul de dezvoltare vreun tarif. Fie el periodic sau plătibil o singură dată.

· Dezvoltatorii de accesorii bazate pe aplicaţii Android sunt liberi să folosească sistemul de operare după bunul plac. Nici o cenzură sau recenzie din partea Google nu are loc. În cazul unor aplicaţii proaste sau maliţioase, feedback-ul utilizatorilor vor retrograde acea aplicaţie. Avantajul faţă de modelul Apple este libertatea mai mare de mişcare a dezvoltatorului, iar ca dezavantaj pentru utilizator este o experienţă mai fragmentată(unele aplicaţii vor strica feelingul iniţial al sistemului Android, cel puţin până când utilizatorul le va dezinstala).